Cine a scris cartea?

Deși numele lui Luca nu apare nicăieri în această evanghelie, tradiția creștină antică lui îi atribuie, în unanimitate, această carte. Un prolog antic scris ca introducere la evanghelie îl descrie pe Luca drept un sirian din Antiohia. Din această informație putem deduce că Luca probabil nu era evreu. De asemenea, Pavel îl menționează alături de alți neevrei, în salutările adresate colosenilor (4:14). Prologul antic mai afirmă și că Luca s-a stabilit până la urmă în orașul grec Teba, unde a murit la vârsta de 84 de ani.¹

Introducerea pe care însuși Luca o face la evanghelia scrisă de el arată că el a scris-o cu scopul de a pune la dispoziția cititorilor o relatare corectă și atentă a evenimentelor din viața lui Hristos, în ordine cronologică. Fiind medic, Luca avea pregătirea unui observator atent, o calitate extrem de prețioasă pentru acest proiect. Rezultatul a constat într-o lucrare în două volume adresată lui Teofil. Cunoaștem al doilea volum sub titlul Faptele Apostolilor.

Care este perioada în care a fost scrisă cartea?

Într-o mare măsură, datarea Evangheliei după Luca depinde de datarea cărții Faptele Apostolilor. Al doilea volum al lui Luca se încheie cu Pavel în închisoare la Roma, înainte de moartea lui Pavel (68 d.H.) și înainte de izbucnirea persecuțiilor lui Nero împotriva creștinilor (64 d.H.). Putem deduce că prima carte a lui Luca a fost scrisă înainte de Fapte. Dar când?

În Fapte 21:17 se spune că Luca l-a însoțit pe Pavel în vizita finală a acestuia la Ierusalim, o vizită care a avut loc în 57-58 d.H. Într-un final, evreii au obținut arestarea lui Pavel în templu, care a fost urmată de o perioadă grea de doi ani la capătul căreia Pavel a fost închis în Cezareea. Foarte probabil Luca a folosit acest timp în care a fost departe de Pavel pentru a începe să adune informații pentru scrierea evangheliei din surse primare – de la oameni care fuseseră martori direcți ai lucrării, ai morții, ai aparițiilor lui Isus după înviere. Dacă Luca s-a apucat să scrie la scurt timp după ce a adunat informațiile, atunci ar fi încheiat cartea în jurul anului 60 d.H., după transferul lui Pavel într-o închisoare romană.

De ce este Evanghelia după Luca importantă?

Preocuparea sinceră a lui Luca pentru oameni este de netăgăduit. Mare parte din materialul care se regăsește doar în Evanghelia după Luca prezintă interacțiunea lui Isus cu oamenii, la nivel individual, mulți dintre ei numărându-se printre cei care abia dacă erau acceptați de societate: păcătoși, femei, copii. La fel ca Matei și Marcu, a consemnat și Luca un incident cu o femeie care a venit să toarne parfum pe picioarele lui Isus. Dar Luca este singurul evanghelist care scoate în evidență faptul, cunoscut de toți cei prezenți acolo, că aceea era o femeie imorală (Luca 7:37). În mod similar, numai în Evanghelia după Luca găsim conversația dintre tâlharii crucificați la dreapta și la stânga lui Isus, unul dintre ei luându-I apărarea lui Isus pentru ca apoi să primească promisiunea ca va fi în paradis cu El. Luca Îl înfățișează pe Domnul nostru Isus ca pe un om venit să slujească și să demonstreze compasiune față de toți oamenii, indiferent de poziția lor în societate.

Care este ideea principală?

În timp ce Matei Îl prezintă pe Isus ca Rege și Marcu Îl descoperă pe Isus ca Rob al Domnului, Luca oferă și el o perspectivă unică arătându-L pe Isus ca „Fiu al omului”. Această expresie, „Fiul omului” era modul preferat al lui Isus de a Se referi la Sine.

Cel mai faimos dintre oamenii care apar doar în textul lui Luca este Zacheu, un bărbat mic de înălțime, care s-a urcat într-un copac pentru a-L vedea pe Isus care Se apropia de localitatea sa. Isus a ajuns să ia masa cu Zacheu în casa acestuia, spre nemulțumirea liderilor religioși locali. Când Zacheu și-a exprimat regretul pentru modul său de viață din trecut și s-a angajat să îndrepte răul făcut, Isus a răspuns cu ceea ce a devenit tema Evangheliei după Luca: „Fiul omului a venit să caute și să mântuiască ce era pierdut” (Luca 19:10). Luca L-a înfățișat pe Isus ca Omul ideal al lui Dumnezeu care oferă mântuirea întregii omeniri, și evreilor, și neevreilor.

Cum se aplică aceste lucruri la viața mea?

Bogăția de semnificații a portretului lui Isus, așa cum este creat de Luca, are urmări profunde pentru relația noastră cu Dumnezeu din prezent. Isus străbate paginile Evangheliei după Luca demonstrând o afecțiune profundă și neclintită pentru oameni, indiferent de ce au făcut sau de poziția lor în societate.

Crezi că Dumnezeu te iubește, orice ai fi făcut? Faptul că Fiul etern al lui Dumnezeu a consimțit să Se coboare din cer, să ia trup omenesc, să se supună limitărilor omenești și să-i caute, în trup omenesc, pe cei ce sunt ai Săi, arată cât de mult ne iubește Dumnezeu și cum ar trebui să-i iubim și noi, la rândul nostru, pe alții.