Efeseni

Cine a scris cartea?

Pavel a slujit biserica din Efes pentru o perioadă scurtă de timp la sfârșitul celei de-a doua călătorii misionare și apoi timp de peste doi ani în a treia călătorie misionară (Fapte 18:18-21; 19:1-41). În tot timpul petrecut în orașul acesta, care găzduia templul faimos al zeiței grecești Artemis, Pavel a văzut mulți oameni care s-au convertit la credința în Isus Hristos și mulți alții care se opuneau predicării lui în sinagogi și în case. Unul dintre argintarii de seamă, Dimitrie, care făcea lucrări pentru închinarea de la templul lui Artemis, a văzut că afacerea lui avea de suferit din cauza faptului că mulți se converteau la creștinism. Reacția care aproape că a dus la o revoltă populară l-a determinat pe apostolul Pavel să părăsească orașul, dar numai după ce apostolul făcuse foarte multe pentru a întări și a dezvolta comunitatea creștină din Efes.

Care este perioada în care a fost scrisă cartea?

Pavel a scris epistola destinată efesenilor în 60-61 d.H., în aproximativ aceeași perioadă în care le-a scris și colosenilor, și lui Filimon, având în vedere că a trimis toate cele trei scrisori prin Tihic, care era însoțit de Onisim (Efeseni 6:21; Coloseni 4:7-9; Filimon 1:10-12). Pavel se afla în Roma în momentele acelea, în prima sa perioadă de întemnițare (Efeseni 3:1; 4:1), ceea ce înseamnă că Efeseni este una dintre cele patru epistole cunoscute drept epistolele din închisoare. Celelalte sunt Filipeni, Coloseni și Filimon.

De ce este cartea Efeseni importantă?

Atât 2 Corinteni cât și Galateni abundă în note personale de la Pavel, fie despre propria viață, fie din viața destinatarilor săi. Spre deosebire de acestea, Efeseni se află la capătul total opus, fiind una dintre cele mai oficiale scrisori ale lui Pavel. În timp ce Galateni oferă instrucțiuni în mod special pentru bisericile dominate de legalism, Efeseni se ocupă de subiecte esențiale pentru ce înseamnă să fii creștin, atât în credință cât și în practică, indiferent de eventualele probleme specifice comunității respective.

Care este ideea principală?

Pavel împarte scrisoarea către efeseni în două secțiuni clare. Aplicarea adevărurilor din prima face posibile acțiunile și modul de viață din a doua. În primele trei capitole Pavel se referă la crearea de către Dumnezeu a unei comunități sfinte prin darul harului Său, prin moartea și învierea lui Isus Hristos. Membrii acestei comunități au fost aleși de Dumnezeu prin lucrarea lui Hristos, au fost adoptați ca fiice și fii ai lui Dumnezeu și aduși aproape de Tatăl prin credința în Fiul Său. Toți oamenii care au această credință – evrei sau neevrei – au fost morți în păcatele și greșelile lor, dar au fost aduși la viață datorită persoanei și lucrării lui Isus Hristos.

Deși Pavel nu se adresa unei probleme teologice sau morale specifice, el voia să-i protejeze de probleme viitoare încurajându-i pe efeseni să se maturizeze în credință. După ce expune adevăruri teologice profunde în prima jumătate a cărții, Pavel își enunță clar scopul: el se aștepta ca această comunitate a credinței să trăiască în conformitate cu chemarea sa cerească (Efeseni 4:1).

Realitățile teologice pe care creștinii le acceptă prin credința lor în Dumnezeu ar trebui să fie urmate de anumite practici în relațiile lor din biserică, din casă, din lume.

Cum se aplică aceste lucruri la viața mea?

Cartea Efeseni se ocupă de o gamă largă de comportamente morale și etice care să se asigure că cei credincioși trăiesc la înălțimea chemării cerești. Tentația de a ne mulțumi să trăim confortabil va exista mereu, pe măsură ce continuăm să înaintăm pe drumul credinței, zi de zi, lună de lună, an de an. Cu toate acestea, Pavel a prezentat atât de clar darul lui Dumnezeu în Hristos și binecuvântările primite încât nu putem să nu ne întrebăm dacă viețile noastre reflectă această realitate așa cum ar trebui.

Cum ai crescut în viața ta de creștin de când ai venit la credința în Isus Hristos? Ultima parte din Efeseni ne arată cum creșterea spirituală are loc în principal în comunitatea cu alții, unde fierul ascute fierul (Proverbe 27:17). „Umblarea” ta creștină (cu alte cuvinte, viața ta zilnică) trebuie să fie caracterizată de unitate, sfințenie, dragoste, înțelepciune și perseverență în războiul spiritual.

Maturitatea aduce beneficii în viața morală a credinciosului, dar merge mult mai departe de atât. Maturitatea în continuă creștere ajută și comunitatea în întregul ei, ceea ce face ca noi, creștinii, să prezentăm o mărturie mai substanțială pentru lucrarea lui Dumnezeu din viața noastră. De asemenea, ne protejează de dezbinările și certurile dăunătoare care au măcinat atâtea comunități de-a lungul istoriei.

Related Articles

Atunci când el nu conduce

A trecut vremea jocurilor copilăriei, însă cuvintele încă ne răsună în urechi: „Ieși afară, ieși afară!” De ce conducerea unei case seamănă uneori cu un joc de-a v-ați ascunselea ? Ce este de făcut atunci când soțul nu-și asumă responsabilitatea de a conduce? Drumul cel mai înțelept de parcurs urmărește planului lui Dumnezeu cu privire […]

Read More

Credința la locul de muncă

Investești mai mult de o treime din viața ta la locul de muncă. Opresti ceasul desteptator, deschizi calculatorul, pornești motoarele la 8 dimineața, te odihnești câteva minute la prânz, și îți menții mintea și trupul în priză până apune soarele. Apoi, mâine o iei de la capăt. Sună familiar? Și atunci, te întrebi cum poate […]

Read More

Răscumpără anotimpurile vieții

Cu câțiva ani în urmă, mi-am surprins familia ducându-i la spectacolul „Disney pe gheață”. Când am cupărat bilete înainte cu ceva timp de spectacol, vânzătorul m-a avertizat că nu oferă rambursări. „De acord”, am spus eu în timp ce-mi notam data și ora spectacolului în calendar. Pe măsură ce data se apropria, priveam cum încântarea […]

Read More