Galateni

Cine a scris cartea?

Epistola către Galateni se numără printre epistolele pauline cu cele mai puține probleme de stabilire a autorului. Pavel le-a scris bisericilor din sudul Galatei după ce a ajutat la începuturile lor în prima sa călătorie misionară în Asia Mică. Relația apropiată dintre Pavel și aceste biserici explică tonul foarte dur pe care el l-a abordat față de ei încă de la începutul scrisorii. Epistola către Galateni îl înfățișează pe Pavel mânios în cel mai înalt grad, riscând să nu mai fie privit cu bunăvoință de creștinii convertiți din bisericile respective, în urma încercării sale de a se asigura că se aflau pe calea adevărului și nu erau duși în amăgire. De fapt, pentru a accentua seriozitatea intenției sale, el a luat pana din mâna scribului său și a scris el însuși sfârșitul scrisorii cu litere mari (Galateni 6:11).

Care este perioada în care a fost scrisă cartea?

La întoarcerea sa în Antiohia, din prima sa călătorie misionară, după optsprezece luni pe drum, Pavel a primit vești despre bisericile pe care le întemeiase în Galatia care intraseră într-o perioadă dificilă, mai concret, se rătăciseră de la adevăr. Un grup de iudaizatori – cei care căutau să facă din respectarea Legii mozaice o cerință pentru credința creștină – deveniseră influenți în bisericile galatenilor. Pavel a scris epistola cu câteva luni înainte de a participa la Conciliul de la Ierusalim din anul 49 d.H., o întâlnire la care apostolii aveau să abordeze exact acest subiect (Fapte 15:1-30).

De ce este cartea Galateni importantă?

În avanpremiera Conciliului de la Ierusalim, scrisoarea lui Pavel vorbește cu înțelepciune și limpezime despre prima controversă reală care a atacat biserica în primii săi ani de existență: relația dintre creștinii evrei și creștinii neevrei. Tonul agresiv al lui Pavel arată cât de important era pentru el ca oamenii să țină la unitatea în Hristos, fără să țină cont de diferențele rasiale. Pentru el aceasta nu era o chestiune minoră, având în vedere că îi numește pe galateni oameni care L-au părăsit pe Hristos, care s-au întors de la adevăr spre o evanghelie opusă aceleia pe care o primiseră de la Pavel (Galateni 1:6-9).

Care este ideea principală?

Prin faptul că s-au depărtat atât de rapid de evanghelia harului predicată de Pavel, galatenii au demonstrat foarte clar și lipsa lor de loialitate față de autoritatea de apostol a lui Pavel. Prin urmare, Pavel își începe scrisoarea către galateni acordând două capitole acestui subiect. Abia în capitolul 3 începe să ajungă la esența erorii lor, anume aceea că acești galateni căutau să fie îndreptățiți prin Legea mozaică. Contrar acestei idei, Pavel își prezintă argumentul conform căruia îndreptățirea vine prin credința în Isus Hristos, nu prin faptele făcute de ei sub Lege.

O parte din problema cu care se confruntau galatenii ținea de unul dintre argumentele prezentate de iudaizatori. Acești învățători falși sugerau că a trăi prin har și în libertate însemna a trăi o viață de fărădelege și prin urmare, o viață coruptă. Așa că, în capitolele finale ale scrisorii, Pavel subliniază faptul că îndreptățirea – un act al harului prin credință – nu trebuie să aibă ca urmare un mod de viață păcătos. Datorită faptului că am fost eliberați din robia față de firea păcătoasă, noi, creștinii, avem deschisă calea sfințeniei.

Cum se aplică aceste lucruri la viața mea?

Din nefericire, învățătura falsă adusă în bisericile galatenilor de către iudaizatori este extrem de greu de dezrădăcinat chiar și în ziua de azi. Trebuie să fim foarte atenți și să păstrăm un echilibru fragil: pe de o parte, noi nu vrem să cădem în legalismul cu care se luptau galatenii, dar pe de altă parte, nu putem să trăim nici ca și cum merge orice. Devotamentul creștinului față de Hristos se bazează pe darul fără plată al harului prin credință, dar așa cum susține Pavel la sfârșitul epistolei către galateni, are drept urmare o viață trăită în umblare după îndemnurile Duhului lui Dumnezeu.

Este vizibilă roada Duhului în viața ta sau trăiești condus de firea pământească sau sub „constrângerile egoismului” (Galateni 5:16-26, MESSAGE)? Prea adesea ajungem să trăim la extreme, ori cu încercarea legalistă de a ne câștiga mântuirea, ori cu o atitudine nepăsătoare față de păcatul nostru.

Folosește cuvintele lui Pavel din Galateni ca încurajare pentru a urma o viață de sfințenie, nu prin puterea ta, ci prin cunoașterea harului din viața ta care îți poate da putere.

Related Articles

Un motiv pentru a zâmbi

Bucuria îi face pe oameni să se întrebe ce secret ascunzi. Însă, bucuria unui creștin încrezător, nu are niciun secret. Atunci când alegem să ne apropiem de Dumnezeu, odihnindu-ne în caracterul și purtarea Sa de grijă, bucuria abundă în viața noastră, neputând trece neobservată de cei din jurul nostru. Vrei să fii o persoană a […]

Read More

Ziua Judecății

„Cartea Vieții” este un concept din Noul Testament cu rădăcini adânci în Vechiul Testament ( Exod 32:32-33; Daniel 12:12; Maleahi 3:16). Credincioșii din vremurile Vechiului Testament erau salvați de har, prin credință, dacă onorau vechiul legământ. Când Isus a inițiat un nou legământ, le-a spus ucenicilor: „ …bucuraţi-vă că numele voastre sunt scrise în ceruri.”” […]

Read More