Cine a scris cartea?

Nu este surprinzător faptul că Evanghelia după Ioan nu menționează numele autorului ei. Nici în celelalte trei evanghelii nu găsim o astfel de identificare. Cu toate acestea, există doi factori semnificativi care îl identifică pe Ioan drept autor. În primul rând, în text găsim o referire la autor ca fiind ucenicul pe care îl iubea Isus. Această descriere arată, cel mai probabil, că este vorba despre Ioan, din trei motive: autorul trebuia să fie unul dintre cei doisprezece ucenici pentru că era martor ocular al evenimentelor din evanghelie (Ioan 21:24); probabil că era unul dintre cei care alcătuiau cercul de ucenici apropiați (Iacov, Ioan, Petru), pentru că a fost printre primii cărora Maria le-a spus despre înviere (20:1-10); și acest ucenic este menționat distinct de Petru în carte, în timp ce Iacov a murit prea curând după înviere ca să poată fi el autorul.

Cea de-a doua dovadă semnificativă în sprijinul paternității literare a lui Ioan este mărturia unanimă a primilor creștini, printre care se numără și Irineu, care a trăit în secolul al doilea, care declarau că Ioan a fost ucenicul care a pus capul pe pieptul lui Isus – ucenicul „pe care îl iubea Isus” (13:23) – și autorul evangheliei.

Care este perioada în care a fost scrisă cartea?

În tradiția creștină, Evanghelia după Ioan a fost numită mereu a patra evanghelie, ceea ce înseamnă că a fost compusă după celelalte trei. Policarp, un martir creștin din secolul al doilea, care l-a cunoscut personal pe Ioan, i-a spus lui Irineu că Ioan scrisese cartea în timpul în care apostolul slujise în biserica din Efes. Acești factori sugerează că Ioan a scris cartea între anul 85 d.H. și 95 d.H.

De ce este Evanghelia după Ioan importantă?

Ioan nu a inclus în evanghelia sa o relatare a nașterii lui Isus; în schimb, introducerea sa merge chiar mai departe în timp. Apelând la formula „la început”, care evocă limbajul din Geneza 1:1, Ioan face o legătură directă între natura lui Dumnezeu și natura Cuvântului, Isus Hristos. Accentul pus pe divinitatea lui Hristos este o trăsătură impresionantă a Evangheliei după Ioan. Aceasta transpare clar și din alte locuri din evanghelie, mai ales în Ioan 8:58, unde Isus pretinde că are numele divin „Eu sunt” și declanșează mânia mulțimii de iudei care încearcă să-L prindă și să-L omoare pentru blasfemie.

Care este ideea principală?

În timp ce evangheliile anterioare Îl înfățișează pe Isus drept Rege, Rob al Domnului și Fiu al omului, Ioan Îl descrie pe Isus ca Fiu al lui Dumnezeu. Ioan și-a enunțat tema mai clar decât oricare dintre autorii celorlalte evanghelii. El a scris astfel încât cititorii lui să „creadă că Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu”, pentru ca să aibă viața în numele Său (Ioan 20:31). Pentru a atinge acest țel, Ioan prezintă o imagine unică și răscolitoare a lui Isus Hristos, care le completează unitar pe cele din evangheliile celelalte, dar care și adaugă detalii semnificative la revelația Bibliei despre Isus Hristos, Dumnezeul-om.

Ioan a folosit o varietate de tehnici pentru a le comunica cititorilor săi despre natura lui Isus Printre acestea se numără citarea zicerilor „Eu sunt” ale lui Isus, prin care Isus vorbea despre Sine Însuși în termeni precum: „Lumina lumii” (8:12), „învierea și viața” (11:25) și „calea, adevărul și viața” (14:6). Mare parte din Evanghelia după Ioan (capitolele 2-12) ar putea purta numele de Cartea Semnelor, întrucât relatează despre șapte minuni diferite pe care le-a făcut Isus, cum ar fi transformarea apei în vin, la nunta din Cana și învierea lui Lazăr din morți, în Betania. Aceste minuni ilustrează identitatea Sa de Fiu al lui Dumnezeu.

Cum se aplică aceste lucruri la viața mea?

Identitatea lui Isus de Fiu divin al lui Dumnezeu Îl deosebește total de orice alt om care a trăit vreodată pe Pământ. El este purtătorul transcendenței care vine numai de la Dumnezeu. Prin urmare, lucrarea Sa pentru noi face ca mântuirea noastră să fie sigură. Pentru că El este Dumnezeu, jertfa Lui pe cruce are urmări eterne, spre deosebire de efectul limitat al jertfelor animale din Vechiul Testament. Isus, Dumnezeu-om, a făcut ispășire pentru păcatele noastre. Putem să ne punem încrederea în El datorită naturii Sale divine.

Pentru cititorii Evangheliei după Ioan întrebarea este simplă, dar importantă: crezi că Isus este Domnul? Dacă da, vei primi viața veșnică, însușindu-ți adevărul că vei trăi într-o zi în prezența lui Dumnezeu, într-un loc în care nu va mai fi nici durere, nici lacrimi, nici moarte.