Isaia

Cine a scris cartea?

Așa cum stau lucrurile cu aproape toate cărțile „profeților”, cartea Isaia își datorează titlul persoanei care a scris-o, adică profetului cu același nume. Isaia a fost căsătorit cu o profetesă care i-a dăruit cel puțin doi fii (Isaia 7:3; 8:3). Isaia a profețit sub domnia a patru regi din Iuda – Ozia, Iotam, Ahaz și Ezechia (1:1) – și este foarte posibil să își fi găsit sfârșitul sub domnia unui al cincilea rege, Manase, unul dintre regii răi. Tradiția creștină îl identifică pe Isaia, încă din secolul al doilea, cu unul dintre profeții a căror moarte este descrisă în Evrei 11:37, și anume, profetul care a fost „tăiat în două cu sabia.”1 Isaia a trăit, foarte probabil, în Ierusalim, având în vedere interesul deosebit acordat acestui oraș în carte (Isaia 1:1) și apropierea de cel puțin doi regi importanți pe durata profeției sale (7:3; 38:1).

Majoritatea specialiștilor din ultimele două secole au desemnat mai mulți autori pentru cartea Isaia, împărțind cartea în trei secțiuni: 1-39, 40-55 și 56-66. Totuși, împărțirea aceasta provine dintr-o negare a profeției predictive din partea specialiștilor. Această poziție nu doar limitează puterea lui Dumnezeu în ce privește comunicarea cu poporul Său, dar ignoră și marea varietate de afirmații concrete, profetice, despre Isus Hristos, răspândite pe tot cuprinsul cărții.

Care este perioada în care a fost scrisă cartea?

Isaia a profețit între anii 739-681 î.H. pentru un popor care nu Îl mai asculta pe Domnul. În loc să-I slujească Domnului cu smerenie și să manifeste dragoste față de cei din jur, poporul din Iuda aducea jertfe fără semnificație în templul lui Dumnezeu din Ierusalim și pe tot cuprinsul țării se făceau acte de nedreptate. Oamenii din Iuda Îi întorseseră spatele lui Dumnezeu și se îndepărtaseră de El, o stare de lucruri care a dus la profețiile despre judecată rostite de Isaia, declarații făcute în speranța că poporul ales al lui Dumnezeu se va întoarce la El.

De ce este cartea Isaia importantă?

Cartea Isaia ne furnizează cea mai cuprinzătoare imagine profetică a lui Isus Hristos din tot Vechiul Testament. Include elemente de pe toată durata vieții Sale: vestirea venirii Sale (Isaia 40:3-5), naștera Sa din fecioară (7:14), proclamarea de către El a veștii bune (61:1), moartea Sa ca jertfă (52:13–53:12) și revenirea Sa pentru a-i lua pe cei ce sunt ai Săi (60:2-3). Datorită acestor fragmente, precum și altor numeroase texte referitoare la Hristos din Isaia, cartea reprezintă un testament al speranței în Domnul, Cel care Își salvează poporul de sine însuși.

Care este ideea principală?

Tema generală din Isaia își găsește enunțul cel mai clar în capitolul 12: „Iată, Dumnezeu este izbăvirea mea, voi fi plin de încredere şi nu mă voi teme de nimic” (Isaia 12:2). Acesta evocă semnificația numelui lui Isaia, care înseamnă „mântuirea lui Iahve.”2 După lectura cărții, s-ar putea să nedumerească prezența puternică a temei judecății, care se regăsește în primele treizeci și nouă de capitole, când tema cărții este mântuirea. Cum pot coexista cele două? Prezența judecății impune necesitatea ca mântuirea să aibă loc. Înainte de a avea parte de mântuire, trebuie să avem nevoie de ea.

Deci mare din primele capitole din Isaia detaliază judecățile împotriva oamenilor care Îi întorseseră spatele Domnului, arătându-ne că aceia care nu renunță la răzvrătirea lor vor avea parte de judecată. Pe de altă parte, vedem și credincioșia lui Dumnezeu față de promisiunea Sa. El va păstra o rămășiță restrânsă de credincioși loiali, cei care vor trăi în lumea glorioasă înnoită pe care El a pregătit-o pentru copiii Săi la sfârșitul vremurilor (65:17-66:24).

Datorită întinderii sale, cartea Isaia conține una dintre cele mai clare expresii ale evangheliei din tot Vechiul Testament. Încă din primul capitol este clar că poporul s-a îndepărtat de Dumnezeu și nu și-a respectat responsabilitatea în calitate de copii ai Lui (Isaia 1:2-17). Totuși, Dumnezeu oferă în mod miraculos o speranță acestui popor răzvrătit, oferind curățirea de păcate și binecuvântarea care vine prin credința în El și ascultarea de El (1:18-20). Mântuirea vine doar de la Dumnezeu. Întrebarea este dacă noi vom accepta sau nu oferta Lui.

Pe lângă mesajul evangheliei, cartea Isaia vorbește clar despre păcatele poporului lui Dumnezeu – tratarea altora în mod nedrept, ceea ce a dus la aducerea de jertfe ipocrite înaintea lui Dumnezeu. Observi în viața ta ceva ce ar putea cădea sub aceeași critică a lui Isaia cu privire la nedreptate? Îi tratezi pe membrii familiei, pe colegi sau pe străini cu răutate și chiar dispreț? Mesajul lui Isaia este și o chemare pentru credincioși să revenim la puritatea dragostei pentru Dumnezeu și pentru aproapele nostru (Luca 10:26-28).

  1. Justin Martyr, Dialogue with Trypho, 120.5, trans. Thomas B. Falls, ed. Michael Slusser (Washington DC: Catholic University of America Press, 2003), 181.
  2. Francis Brown, S. R. Driver, and Charles A. Briggs, The Brown-Driver-Briggs Hebrew and English Lexicon (Peabody, Mass.: Hendrickson, 2006), 447.

Related Articles

De ce poți avea încredere în Biblie?

Care este autoritatea absolută în viața ta? Înaintea de a răspunde repede, gândește-te câteva secunde. Atunci când ești pus la colț, când te confrunți cu obstacole intimidante, când ești obligat să faci față realității, pe cine sau ce te bazezi? Nu poate exista o autoritate mai de încredere pe Pământ decât Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia. […]

Read More

Dependență

Pentru mulți dintre noi, a cere ajutor este destul de dificil. Chiar prefer să nu fac acest lucru, și se prea poate ca mulți dintre voi să facă la fel. Însă, Dumnezeu ne reamintește în repetate rânduri că avem nevoie de ajutor. Până la urmă, El face referință la noi adesea, folosind apelativul „oi”- cele […]

Read More

Pacea care întrece orice înțelegere

Pace. Șoptește-ți acest cuvânt și parcă dintr-o dată îți poți simți inima mai relaxată. Când ai pace, simți o încredere interioară că lucrurile nu scapă de sub control, indiferent de circumstanțe. Mintea ta are pace. Inima ta nu bate cu anxietate. Concentrarea ta este bună. Însă, mult prea des, pacea este ca un fluture greu […]

Read More